Ischemia periferică: ce este și cum o ținem sub control

IMPORTANT: Ischemia periferică, denumită și arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, este o boală gravă, cronică, progresivă, care în formele avansate poate duce la amputație. Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul aparțin medicului specialist (chirurg vascular, cardiolog, angiolog). Tot ce urmează este informație generală și sprijin adjuvant. Nu înlocuiește medicația antiagregantă, tratamentul cu statine, controlul tensiunii arteriale, al diabetului, procedurile endovasculare sau chirurgicale recomandate. Orice plantă, supliment sau modificare de regim trebuie discutată cu medicul curant.

Ischemia periferică este, într-un sens, expresia unui organism care a obosit să mai împingă sânge prin artere îngustate de plăci de aterom. Cea mai frecventă localizare este la nivelul picioarelor, unde arterele, blocate parțial, nu mai pot trimite suficient sânge în timpul mersului. Pacientul începe să simtă o durere în gambă când merge, durere care dispare la oprire. Este semnul clasic al claudicației intermitente.

Boala nu apare peste noapte. Se construiește în ani, pe fondul celor patru mari factori de risc cardiovascular: fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut. Alături de ei, vârsta și antecedentele familiale. Ischemia periferică este, de fapt, ateroscleroză. Aceleași plăci care închid arterele picioarelor pot închide și arterele inimii sau ale creierului. De aceea pacientul cu boală arterială periferică este, automat, pacient cu risc cardiovascular crescut.

Vestea pe care mulți o subestimează este că, tratată la timp, boala se poate ține mult în loc. Medicația modernă, renunțarea la fumat, mersul terapeutic dirijat, intervențiile endovasculare, toate acestea dau pacienților încă mulți ani de mers pe picioarele lor. Secretul este să nu ignori primele semne.

Cuprins

• Ce este ischemia periferică
• Cauze și factori de risc
• Semne și stadii ale bolii
• Cum se pune diagnosticul
• Tratamentele medicale disponibile
• Mersul terapeutic, aurul curei
• Alimentație antiaterosclerotică
• Sprijin natural adjuvant
• Sfaturi practice
• Întrebări frecvente

Ce este ischemia periferică

Arterele sunt conductele prin care sângele oxigenat este trimis de inimă spre întregul corp. Pe peretele lor interior se pot depune, în timp, plăci de aterom, compuse din colesterol, calciu, celule inflamatorii. Aceste plăci îngustează artera, iar în fazele avansate o pot bloca aproape complet. Când fenomenul apare la arterele picioarelor (iliace, femurale, poplitee, tibiale), vorbim de boală arterială periferică sau ischemie periferică.

Pentru că mersul cere mult oxigen în mușchii gambei, prima manifestare apare aici: o durere care împinge pacientul să se oprească după o distanță scurtă. Când se odihnește, mușchiul primește destul oxigen, durerea trece. La o nouă pornire, durerea revine la aceeași distanță. Acest fenomen se numește claudicație intermitentă.

Diferența față de alte dureri la mers

• Durerea din artroză se modifică la mișcare, dar nu dispare la oprire
• Durerea neurologică (hernie de disc, stenoză spinală) are alt pattern și alte simptome
• Durerea venoasă este difuză, cu senzație de greutate, apare spre seară, nu e strict legată de distanța parcursă
• Durerea din ischemie apare la o distanță relativ constantă și dispare strict la oprire

Cauze și factori de risc

Ischemia periferică este, în 90% din cazuri, consecința aterosclerozei. În rest, există cauze mai rare: boala Buerger la fumători tineri, vasculite, tromboembolii, compresii extrinseci.

Factorii majori de risc

• Fumatul, fără concurență cel mai puternic factor
• Diabetul zaharat, mai ales tip 2
• Hipertensiunea arterială
• Colesterolul LDL crescut
• Obezitatea
• Sedentarismul
• Vârsta peste 55 de ani
• Antecedentele familiale de boală cardiovasculară
• Sexul masculin, deși femeile după menopauză ajung la risc similar
• Boala renală cronică
• Stresul cronic

La pacientul diabetic, ischemia se asociază frecvent cu neuropatia periferică, iar piciorul diabetic devine un subiect separat, pentru că suferă la trei niveluri: vasul, nervul și pielea.

Semne și stadii ale bolii

Clasificarea Fontaine împarte boala arterială periferică în patru stadii.

Stadiul I: asimptomatic

Pacientul nu are nicio durere, dar arterele deja prezintă plăci. Se descoperă întâmplător, la o ecografie Doppler sau la măsurarea indicelui gleznă-braț.

Stadiul II: claudicație intermitentă

Stadiul clasic. Pacientul merge o anumită distanță, apoi apare durerea în gambă, mai rar în coapsă sau fesă. Se oprește, durerea trece, o ia de la capăt. Se împarte în IIa (peste 200 m fără durere) și IIb (sub 200 m).

Stadiul III: durere de repaus

Durerea apare chiar și fără efort, mai ales noaptea. Pacientul dormă cu piciorul atârnat peste pat, pentru că gravitația ajută puțin circulația. Acesta este deja un stadiu avansat.

Stadiul IV: leziuni trofice

Apar ulcerațiile și necroza. Zonele tipice sunt degetele, călcâiul, fața anterioară a tibiei. Orice pacient cu răni care nu se vindecă trebuie evaluat vascular urgent.

Semne suplimentare

• Paliditate a piciorului la ridicare
• Roșeață intensă când piciorul este lăsat în jos
• Piele subțire, lucioasă
• Lipsa părului pe gambă
• Unghii fragile, groase, galbene
• Piele rece la atingere
• Absența pulsului la tibială posterioară sau pedioasă

Cum se pune diagnosticul

Medicul palpează pulsurile și măsoară indicele gleznă-braț (IGB). Este un test simplu, nedureros, care compară tensiunea de la gleznă cu cea de la braț. O valoare sub 0.9 confirmă boala arterială periferică.

Investigații de bază

• Indicele gleznă-braț
• Ecografie Doppler arterială a membrelor inferioare
• Test de mers pe bandă, uneori
• Analize de sânge (glicemie, colesterol, profil lipidic, funcție renală)

Investigații avansate

• Angio-CT cu substanță de contrast
• Angio-RMN
• Arteriografie, de obicei cu intenție terapeutică

Pacientul cu boală arterială periferică are risc înalt de infarct și accident vascular, așa că se fac investigații și pentru celelalte teritorii: ecocardiografie, ecografie carotidiană, stress test.

Tratamentele medicale disponibile

Tratamentul are trei obiective: reducerea riscului cardiovascular global, ameliorarea simptomelor la mers, prevenirea pierderii membrului.

Tratament medicamentos

• Antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel)
• Statine, pentru scăderea colesterolului și stabilizarea plăcilor
• Medicamente pentru tensiune (inhibitori ECA, blocanți receptori angiotensină)
• Tratamentul diabetului, cu obiective mai stricte decât la ceilalți pacienți
• Cilostazol, medicament specific care mărește distanța de mers
• Pentoxifilină, în cazuri selectate

Proceduri și chirurgie

• Angioplastia cu balon, endovasculară, cu sau fără stent
• Bypass arterial, în obstrucții lungi sau multiple
• Endarterectomia, la femurala comună mai ales
• Amputația, ultima opțiune, când salvarea membrului nu este posibilă

Renunțarea la fumat

Este, pur și simplu, cea mai importantă măsură la un pacient care fumează. Niciun medicament nu are efectul renunțării la țigară. Există consiliere, medicație pentru dependența de nicotină, terapie de substituție. Medicul poate ghida pacientul.

Mersul terapeutic, aurul curei

Există o recomandare care pare paradoxală: pacientul cu dureri la mers este sfătuit să meargă. Dar nu oricum. Mersul terapeutic supravegheat este unul dintre cele mai puternice tratamente în stadiul II al bolii.

Cum se face

• Trei sesiuni pe săptămână, minim
• 30-60 de minute per sesiune
• Mers până la durere moderată, nu insuportabilă
• Pauză până trece durerea
• Se reia mersul
• Se repetă ciclul pe toată durata sesiunii

În timp, distanța fără durere crește. Se deschid circulații colaterale, mușchiul devine mai eficient energetic, metabolismul se îmbunătățește. Efectul este comparabil, la unele cazuri, cu al unor proceduri intervenționale.

Idealul este mersul supravegheat în centre specializate, dar și mersul acasă, respectând regulile, aduce beneficii substanțiale.

Alimentație antiaterosclerotică

Boala arterială periferică este o expresie a aterosclerozei, iar alimentația contează mult.

Ce se recomandă

• Dieta mediteraneană, cu fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline extravirgin, pește gras
• Fibre din leguminoase, ovăz, semințe
• Nuci și semințe (nucile, migdalele, fisticul) pentru efect cardioprotector
• Pește gras de 2-3 ori pe săptămână
• Usturoi și ceapă, pentru efecte pozitive asupra colesterolului și tensiunii
• Fructe roșii și violete, bogate în antioxidanți

Ce se limitează

• Carne procesată (cârnați, șuncă, salam, mezeluri)
• Grăsimi trans (margarine vechi, produse ultraprocesate)
• Zahăr rafinat în cantități mari
• Sare în exces
• Alcool peste limite moderate
• Prăjeli repetate în ulei

Sprijin natural adjuvant

Câteva plante și suplimente au studii care sugerează efecte benefice. Dar niciuna nu înlocuiește medicația prescrisă.

Plante studiate

• Ginkgo biloba, pentru microcirculație, în unele studii a arătat creșteri modeste ale distanței de mers
• Usturoiul, cu efect ușor hipotensiv și pe colesterol
• Păducelul, tradițional, pentru sprijin cardiac
• Turmeric, pentru efectul antiinflamator sistemic
• Omega 3 din ulei de pește, pentru profilul lipidic
• Coenzima Q10, mai ales la pacienți sub statine, pentru disconfortul muscular

Interacțiunile cu medicația sunt reale. Ginkgo, de exemplu, poate crește riscul de sângerare la pacienții sub aspirină. De aceea orice adaos trebuie discutat cu medicul.

Ceaiuri care susțin circulația

• Ceai de păducel, 1-2 căni pe zi
• Ceai verde, pentru antioxidanți
• Ceai de ghimbir, pentru efect tonic general
• Ceai de urzică, diuretic ușor, bogat în fier

Sfaturi practice

• Lasă-te de fumat, astăzi, nu mâine
• Măsoară-ți tensiunea arterială regulat
• Urmărește glicemia dacă ai diabet sau prediabet
• Fă-ți profilul lipidic anual
• Mergi pe jos zilnic, cu regulile mersului terapeutic
• Protejează-ți picioarele, evită traumatisme (unghii crescute, pantofi incomozi)
• Inspectează zilnic talpa și degetele, caută răni
• Spală picioarele cu apă călduță, usucă bine între degete
• Hidratează pielea cu cremă, pentru a preveni crăpăturile
• Nu umbla desculț, mai ales dacă ai diabet
• Poartă pantofi largi, cu vârf rotund
• Mergi urgent la medic dacă apar răni care nu se vindecă

Întrebări frecvente

Se poate vindeca ischemia periferică? Nu se vindecă în sensul de a dispărea complet, dar se poate controla eficient, uneori foarte bine. Obiectivul este oprirea progresiei și ameliorarea calității vieții.

Mersul nu face rău dacă doare? Nu, dimpotrivă. Pacientul este încurajat să meargă până apare durerea moderată, să se oprească până trece, apoi să continue. Acest ciclu stimulează formarea de circulații colaterale.

Dacă am fost operat pe artere, trebuie să continui medicația? Da. Intervenția nu vindecă ateroscleroza. Medicația și stilul de viață sunt pe toată durata vieții.

Piciorul rece este mereu semn de ischemie? Nu neapărat. Piciorul rece poate apărea din sindrom Raynaud, din cauza frigului, prin reflexe vasoconstrictoare. Dar dacă este asociat cu durere, paliditate, absența pulsului, ischemia trebuie evaluată.

Pot face sport intens dacă am boală arterială periferică? Da, cu aviz medical. Mersul, înotul, bicicleta sunt de preferat. Sporturile de impact mare se discută individual.

Pot să folosesc ginkgo biloba pe lângă aspirină? Doar cu acordul medicului. Combinația poate crește riscul de sângerare, mai ales dacă iei și alte antiagregante.

Ce mai bun pantof pentru un pacient cu ischemie? Un pantof larg, cu talpă flexibilă, cu vârf rotund, fără cusături interioare dure. Se verifică interiorul înainte de fiecare încălțare, să nu fie un pietricel sau un ciorap îndoit.

Ischemia periferică este o boală care poartă pecetea deciziilor zilnice. Mai mult decât oricare alta, ea se schimbă în bine sau în rău după cum alegi: fumezi sau te lași, mergi sau stai, mănânci bine sau nu. Dacă te așezi la lucru serios pe toate axele și colaborezi strâns cu medicul vascular, poți să te bucuri de mers liber pentru mulți ani. Dacă te lași pe tânjeală, se instalează complicațiile. Alege corect, alege din timp.